În urmă cu 100 de ani Lacul Brateș era cel mai mare lac interior de pe teritoriul european, depășind lacul Balaton din Ungaria. În prezent, acesta are o adâncime de doar 30 de centimetri.
Lacul Brateș este „aproape mort”. Lucian Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați susține că universitatea negociază cu Ministerul Agriculturii pentru a putea lua în administrare Lacul Brateș.
De la o adâncime de 2-3 metri, Lacul Brateș a ajuns să aibă doar 30 de centimetri. Conform rectorului universității din Galați lacul este eutrofizat la maxim.
Citește și: România crește în ochii turiștilor. Se află pe locul PATRU în topul țărilor cu cele mai bune recenzii online
Lacul Brateș este „aproape mort”. Nicio decolmatare în 40 de ani
Rectorul Universității din Galați a menționat că lacul din județ nu a fost decolmatat în aproape 40 de ani. Acesta a precizat că universitatea dorește să facă un parteneriat la nivel local pentru a începe o decolmatare treptată. De asemenea, Lucian Georgescu susține că trebuie refăcute digurile, canalele de alimentare cu apă din Prut și scos nămolul.
„Unul din proiectele pe care le avem acum și îl negociem cu Ministerul Agriculturii este legat de un lac. Acum 100 de ani, cel mai mare lac interior de pe tot teritoriul european era lacul Brateș, de lângă Galați, care avea peste 6.000 de hectare. Acum, cel mai mare lac e Balaton, pentru că Brateș a fost desecat și a ajuns la 2.200 de hectare.
Lacul Brateș este aproape mort. 2.200 de hectare sunt aproape moarte deoarece nu s-a făcut nicio decolmatare de aproape 40 de ani. Niciuna! Nici susele de apă de la Prut, nici lacul în sine.
Noi, acum, încercăm să negociem cu Ministerul Agriculturii, să ni-l dea nouă, Universității, în administrare, să facem un parteneriat la nivel local și să începem o decolmatare treptată.
Asta e tehnologia primară. Există și tehnologii de eficiență superioară, pentru că e vorba de un lac. Nu ne ducem către re-ecologizare. Rămânem în limitele care sunt, dar trebuie refăcute digurile, canalele de alimentare cu apă din Prut și trebuie scos nămolul. Un lac de 2-3 metri, în prezent mai are 30 de centimetri. Atât mai are apa. E eutrofizat la maxim.
Noi sperăm să luăm în administrare și să mergem rapid pe niște fonduri. Gândiți-vă câtă apă avem acolo, ce potențial avem. Bălțile sunt secate, nu mai avem baltă, nu mai avem pește. Peștele este o proteină de calitate care merge atât în hrana umană, cât și în hrana animală. Avem un potențial natural, nu trebuie să faci o groapă“, a spus profesorul Lucian Georgescu, pentru DC News.