Marea Moartă este o mare continentală care nu comunică cu alte mări, fiind de fapt un mare lac tectonic format într-o regiune de rift continental.
Se spune că Marea Moartă poartă în sine blestemul lui Dumnezeu aruncat asupra celor două cetăți de tristă pomenire – Sodoma și Gomora. Conform tradiţiei, sub apele ei se află ruinele Sodomei şi Gomorei, idee susţinută de mulţi oameni de ṣtiință. Prin urmare, este cunoscută şi sub numele de Marea Sodomei sau Marea lui Lot, personaj despre care Biblia ne spune că a scăpat de dezastrul ce s-a abătut asupra acelor oraşe antice.
Citește și: ESTE OFICIAL. România va intra în spațiul Schengen aerian și maritim în martie 2024
LEGENDA CLEOPATREI
Apele sale vindecătoare erau căutate încă din timpurile biblice. Irod cel Mare, care a domnit între 37 și 4 î.Hr., a construit una dintre primele stațiuni balneare din lume de-a lungul țărmurilor sale. Potrivit legendei, Cleopatra iubea apa din Marea Moartă și folosea produsele acesteia ca parte a regimului ei de frumusețe.
Nivelurile ridicate de sare din Marea Moartă fac ca oamenii să poată pluti cu ușurință pe suprafața ei datorită flotabilității sale naturale. A te plimba ca o plută nu este doar o experiență distractivă, ci și o modalitate grozavă de a te relaxa după ce ai văzut alte obiective turistice de top ale Iordaniei și Israelului, după cum relatează Libertatea.
S-a descoperit că altitudinea joasă creează o atmosferă bogată în oxigen. Concentraţia ridicată de bromură din aer se pare că are un efect relaxant, iar nămolul negru, bogat în minerale, precum şi izvoarele termale sulfuroase de pe ţărm sunt eficiente în tratarea unor afecţiuni dermatologice sau reumatice. În plus, un arbore care odinioară creştea aici, numit şi balsam de Galaad, a fost preţuit pentru proprietăţile lui, fiind folosit în cosmetică şi medicină.
MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTĂ
Descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă este considerată pe scară largă drept cea mai mare descoperire arheologica a secolului al XX-lea. Din 1947 pana in 1956, aproximativ 930 de suluri au fost gasite in 11 pesteri din desertul de langa Qumran, un sit la aproximativ 12 mile sud-est de Ierusalim. Pergamentele de la Qumran sunt importante pentru Vechiul Testament in cel putin doua moduri majore: 1. ne permit accesul la manuscrisele Vechiului Testament cu peste 1.000 de ani mai vechi decat stiam anterior; 2. ofera informatii despre formarea canonului Scripturii din Vechiul Testament.