Unul dintre cele mai puternice mijloace de expresie a oricărui fel de sentiment uman, indiferent de complexitatea acestuia este muzica.
Încă din perioada biblică există istorisirea despre regele Saul şi David (personaje care, conform tradiţiei, ar fi trăit în urmă cu aproximativ 3.000 de ani) ce cuprinde o relatare depre puterea vindecătoare pe care muzica o avea asupra regelui Saul: „Iar când duhul cel trimis de Dumnezeu era peste Saul, David, luând harpa, cânta şi lui Saul îi era mai uşor şi mai bine şi duhul cel rău se depărta de el. (Regi I; 16; 23).
Mult mai târziu, în 1990 se studia o teorie numită „efectul Mozzart”, care ar presupune că muzica creată de Mozzart îi face pe copii (în speciali cei mici) mult mai deștepți, potrivit edubiz.
Teoria a fost parțial confirmată: copiii care iau lecții de muzică de la vârste mici, li se îmbunătățește funcția și structura creierului.
Citește și: WhatsApp vine cu o nouă actualizare: Utilizatorii îşi pot trimite singuri mesaje
Muzica, indiferent dacă e învățată în sau în afara școlii, influențează astfel studenții: prin îmbunătățirea comunicării, o creștere mică în IQ, îmbunătățirea conexiunilor creierului și îmbunătățirea inteligenței spațiale.
Se pare că muzica îmbunătățește starea cauzată de probleme de sănătate, precum de tulburări mentale sau boli neurologice.
S-au observat alinări legat de simptomele: anxietății, depresiei, insomniei, tulburării de deficid de atenție și hiperactivitate (ADHD), tulburării de stres post traumatic (PTSD), schizofreniei, autismului, chiar și la Parkinson sau Alzheimer.
„Muzica este terapie, o comunicare mult mai puternică decât cuvintele, mult mai directă, mult mai eficientă” -Yehudi Menuhin.
Mai multe studii au arătat că rețelele nervoase din diferite părți ale creierului sunt responsabile cu decodarea și interpretarea diverselor proprietăți ale muzicii. De exemplu, o zonă mică din lobul temporal drept percepe tonul care stă la baza melodiei, acordurile și armonia. Un alt centru din apropiere răspunde de decodarea timbrelor, calitate care îi permite creierului să distingă între diferite instrumente care redau aceeași notă. O altă parte a creierului, cerebelul, procesează ritmul, iar lobii frontali interpretează conținutul emoțional al muzicii, notează mcmusic.
Dacă asculți o muzică relaxantă, corpul tău va vibra în același ritm cu sunetele auzite, ajutându-te să te destinzi complet. Creierul tău va elibera mai multe endorfine, substanțe responsabile cu sporirea senzației de fericire și, astfel, te vei simți mai bine, mai mulțumit și liniștit. Vei uita de toate problemele și grijile care îți cauzează atâta stres, iar toate acestea se întâmplă pentru că, de fapt, muzica îți captează întreaga atenție, distrăgându-te de la alte gânduri și sentimente care îți cauzează neliniște sau supărare.
Oamenii de știință sunt de părere că există două mecanisme ale creierului, care ar putea fi responsabile pentru efectul de ameliorare a durerii, și anume faptul că:
- Muzica plăcută declanșează eliberarea de opioide în creier, care reprezintă de fapt un fel de „morfină”;
- Pur și simplu, muzica este atât de plăcută încât îți atrage toată atenția, determinându-te să uiți de durere
A cânta este, în sine, o metodă de recuperare extrem de utilă în cazul unui AVC: specialiştii de la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard, SUA, au dezvoltat această metodă neconvenţională, dar eficace, de tratament, bazată pe capacitatea creierului de a se reconfigura după un eveniment major care i-a afectat funcţionarea.
Utilizarea muzicii ca tratament – cel puţin adjuvant – în cazul AVC este un câmp de cercetare în care s-au obţinut deja rezultate promiţătoare, bine documentate, astfel încât e probabil ca aceste metode să câştige teren în anii următori, după cum notează descoperă.ro.