Sărbătoarea Nașterii Domnului este plină de tradiții și superstiții transmise din generație în generație. Pornind de la colind, scenetele cu motive religioase și până la mesele bogate nelipsite de pe mesele românilor.
În ciuda faptului că ziua de 25 decembrie este mare sărbătoare, multe dintre obiceiurile legate de această zi sunt, de fapt, păgâne.
Postul Crăciunului. Românii țin acest post timp de 40 de zile, acesta amintește atât de postul patriarhilor din Vechiul Testament, cât și de așteptarea lui Moise pe muntele Sinai, înainte ce acesta să primească tabletele cu Decalogul. În toate această perioadă, credincioșii nu au voie să consume carne, brânză și ouă. Însă, există mai multe zile cu dezlegare la pește. De asemenea, dacă în zilele de luni, miercuri și vineri este o sărbătoare cu cruce neagră, atunci credincioșii pot bea un pahar de vin, iar dacă este sărbătoare cu cruce roșie, aceștia pot consuma și pește.
Citește și: Andra a făcut spectacol într-un avion pe ruta București – Cluj. Pasagerii au cântat alături de ea
Ziua de Ignat. Pe 20 decembrie este prăznuit Sfântul Ignat, în această zi creștinii se reunesc pentru tăierea porcului. Această tradiție are loc dimineața, iar animalul este stropit cu apă sfințită și așezat cu capul spre răsărit. Pe fruntea sau pe ceafa acestuia se crestează o cruce cu cuțitul peste care se presară sare.
Colindele de Crăciun. În ajunul Crăciunului, grupuri de colindători merg din case în case pentru a vesti venirea lui Hristos prin colinde. În funcție de zonă, colindătorii sunt îmbrăcați în port populat, cu broderie specifică locului. Un alt obicei bine păstrat este mersul cu Steaua, acesta are loc în prima de Crăciun și reprezintă momentul din Biblie când magii au urmat steaua pentru a ajunge ls staulul în care s-a născut Hristos.
Mâncarea de Crăciun. Ingredientul principal de pe mesele de Crăciun este porcul, principalele feluri de mâncare se numără sarmalele, piftia, toba, chișca și caltaboșii, dar și desertul – cozonacul.
Există și mâncăruri specifice zonele, de exemplu, în Dobrogea se prepară saramură de crap, pește la proțap sau știucă umplută. În zona Bihorului se prepară torosul, preparat care conține carne de porc, varză călită în mai multe straturi și stropite cu vin alb.
Superstiții de Crăciun
În Bucovina, oamenii evită să împrumute lucruri, iar sărbătoarea Crăciunului este prilejul de-a înapoia sau recupera ceea ce au împumutat de-a lungul anului. De asemenea, se bănuiește că toți colindătorii au puteri magice și că dacă ei nu ar mai da vestea Nașterii Mântuitorului din casă în casă, atunci diavolii vor invada Pământul.
În Banat, în Ajun oamenii nu au voie să stingă focul dacă vor să aibă un an plin de lumină și sport în casă. Tinerele care vor să se mărite își pun peste noapte sub fereastră diverse bucate, dar fără a fi gustate, iar legenda spune că cel care le este predestinat se va apropia de fereastra lor și se va înfrupta din delicatesele lăsată de fată, prilej în care aceasta îl va vedea.