Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pentru 28 decembrie 2025 pronunțarea pe sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind modificările aduse pensiilor de serviciu ale magistraților, propuse prin legea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Decizia vine după ore lungi de dezbateri în plenul CCR de pe 9 decembrie. Până la acel moment, legea rămâne suspendată în privința aplicării sale, permițând magistraților să continue să beneficieze de regulile actuale, ceea ce alimentează speculații privind un nou val de pensionări anticipate.
Legea contestată majorează treptat vârsta de pensionare a magistraților și plafonează pensia de serviciu la maximum 70% din media ultimelor indemnizații nete, modificând astfel regimul introdus prin Legea 282/2023, care fusese deja o ajustare mai blândă după o primă decizie CCR din 2023. ICCJ argumentează în sesizare că aceste schimbări cumulativ ar prelungi cariera unui magistrat de la circa 14 ani de vechime necesară anterior la peste 30 de ani acum, afectând independența justiției și echivalând cu o eliminare de facto a beneficiilor speciale. Proiectul guvernamental este legat de jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România riscând pierderea fondurilor europene dacă reforma nu este validată.
Istoricul reformelor pensiilor speciale arată un șir de eșecuri și amânări la CCR sau în comisii parlamentare. În 2023, o variantă mai dură a fost declarată parțial neconstituțională, ducând la adoptarea Legii 282/2023 cu termene eșalonate până în 2035. Anterior, proiecte de eliminare a pensiilor speciale pentru aleși locali au fost respinse în comisii de PSD, UDMR și AUR, cu PNL abstinându-se, iar tentative similare pentru parlamentari au fost diluate sau blocate. Aceste precedente creează un pattern de confruntare între Executiv, Legislativ și CCR, cu reforme prezentate public ca radicale, dar aplicate lent pentru a minimiza impactul asupra beneficiarilor actuali.
Data de 28 decembrie devine astfel un prag decisiv: o validare a legii ar permite României să bifeze obiectivele PNRR și ar impune rapid restricții magistraților, în timp ce o admitere a sesizării ICCJ ar obliga Parlamentul la o nouă revizuire, oferind un răgaz suplimentar pentru pensionări avantajoase. Criticii din societatea civilă văd în amânare o prelungire a „ferestrelor de fugă”, în contrast cu poziția Guvernului și a unor asociații de magistrați, care susțin că aplicarea bruscă ar genera blocaje în justiție. Subiectul rămâne un punct tensionat în dezbaterea publică despre echitatea sistemului de pensii, pe fondul disparităților față de pensionarii obișnuiți.