Un proiect de lege al deputatului USR Tudor Benga prevede reorganizarea administrativă a României. Proiectul stabilește că țara va rămâne doar cu 12 județe și praguri de 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune.
„Am introdus azi în circuitul legislativ un proiect de lege vizând reforma administrativ-teritorială, mai exact o viziune cuprinzând trei puncte centrale ale acestui subiect extrem de spinos: comasarea județelor, pragurile minime de populație ale comunelor și orașelor, și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate”, a scris Tudor Benga pe pagina sa de Facebook.
Parlamentarul susține că este nevoie de o reducere semnificativă a numărului de județe din România de la 41 (plus municipiul București) la 12.
Dacă această reorganizare teritorială ar avea loc în România, așa cum prevede proiectul de lege depus în Parlament, ar însemna că județul Galați ar face parte din viitorul județ „Dunăre, Carpați Curbură”. Mai exact, județul Galați s-ar despărți de majoritatea orașelor din Moldova și ar face grupă cu județele Brăila, Buzău și Vrancea.
Citește și: Ce spun românii despre o candidatură a Maiei Sandu în România
Posibilitate doar după 2025
Ministrul Cseke Atilla este de părere că o reorganizare administrativă a României este necesară, însă nu se poate face „mecanic” sau mai devreme de anul 2025.
Oficialul din Guvern susține că discuțiile despre o reorganizarea a României ar trebui să înceapă cu o dezbatere asupra criteriilor pe baza cărora să se facă această organizare. Cseke Atilla a precizat că contextul actual, cu patru alegeri în 2024, înseamnă că subiectul trebuie discutat după anul 2025.
„Soluția este să începem în 2025 să avem o dezbatere, care sigur nu trebuie infinită, pentru că toate trebuie să aibă o anumită finalitate. Să înceapă o dezbatere în care criteriile sunt multiple. Încă o dată, aceste două criterii nu sunt de ajuns. Aceste două criterii duc la o organizare administrativ-teritorială, pe care nu cred că și-ar dori-o cineva. Din punctul nostru de vedere, deschiderea unui asemenea proces și procedură în 2023, în contextul geopolitic în care este România astăzi și cu ce avem lângă noi și în contextul celor patru alegeri de anul viitor nu este de dorit”, a mai declarat Cseke Atilla pentru „Adevărul”.